灰指甲应该挂什么科室
_(14569859438).jpg)
Clasa social? se refer? la diferen?ele ierarhice dintre indivizi sau grupuri de indivizi ?n societ??i sau culturi.
Modelul economic pe trei nivele
[modificare | modificare surs?]Conceptul de clas? sociale presupune adesea trei categorii economice generale:
- o clas? superioar? foarte bogat? ?i puternic?, care de?ine ?i controleaz? mijloacele de produc?ie;
- o clas? de mijloc format? din lucr?tori profesioni?ti, mici proprietari de afaceri ?i manageri de nivel intermediar;
- ?i o clas? inferioar?, care pentru a-?i ca?tiga traiul depinde de locuri de munc? prost pl?tite ?i sunt s?raci.
Clasa mijlocie
[modificare | modificare surs?]Clasa mijlocie (sau clasa de mijloc) este cea mai contestat? dintre cele trei categorii, fiind grupul larg de persoane din societatea contemporan? care se afl? din punct de vedere socio-economic ?ntre clasele inferioare ?i superioare.
Muncitor cu guler alb
[modificare | modificare surs?]Un muncitor cu guler alb este o persoan? care desf??oar? activit??i profesionale, administrative, manageriale sau de birou. Munca specific? gulerului alb se desf??oar?, de obicei, ?ntr-un birou sau alt mediu administrativ. Pe m?sur? ce societ??ile s-au modernizat ?i locurile de munc? din domeniul manufacturier au fost externalizate, lucr?torii cu guler alb au devenit majoritari ?n ??rile industrializate.[1]
Termenul ?guler alb” provine de la c?m??ile albe purtate frecvent de b?rba?ii care lucrau ?n birouri ?n ??rile occidentale, spre deosebire de salopetele albastre purtate de muncitorii manuali.[2]
Exemple de domenii ?n care activeaz? lucr?torii cu guler alb includ guvern, consultan??, mediul academic, contabilitate, afaceri ?i management executiv, suport clien?i, design, economie, ?tiin??, tehnologie, inginerie, cercetare de pia??, finan?e, resurse umane, cercetare opera?ional?, marketing, rela?ii publice, imobiliare, IT, drept, s?n?tate, arhitectur? ?i cercetare-dezvoltare.
?n contrast, lucr?torii cu guler albastru execut? munc? manual? sau me?te?uguri, cei cu guler roz activeaz? ?n domenii de ?ngrijire, s?n?tate, asisten?? social? sau educa?ie, iar lucr?torii cu guler gri ?mbin? munca manual? ?i me?te?ugurile cu sarcini administrative sau manageriale.
Expresiile ?guler albastru” ?i ?guler alb” nu mai sunt exacte, deoarece ?inuta la birou a devenit mai variat?, incluzand haine casual sau business casual. De asemenea, sarcinile de lucru s-au diversificat: lucr?torii cu guler alb pot efectua activit??i specifice gulerului albastru (sau invers). De exemplu, un manager de restaurant poate purta haine formale, dar poate ajuta la prepararea manc?rii sau la preluarea comenzilor clien?ilor, iar un muncitor ?n construc?ii poate avea ?i sarcini de birou.
Efecte de s?n?tate pentru muncitorii cu guler alb
[modificare | modificare surs?]Activitatea fizic? redus? asociat? cu lucr?torii cu guler alb este considerat? un factor cheie ?n cre?terea afec?iunilor de s?n?tate legate de stilul de via??, cum ar fi oboseala, obezitatea, diabetul, hipertensiunea, cancerul ?i bolile cardiace. De asemenea, lucrul ?ndelungat la un calculator poate cauza afec?iuni precum sindromul de tunel carpian. Interven?ii precum sta?iile de lucru active, birourile reglabile pe ?n?l?ime ?i promovarea utiliz?rii sc?rilor sunt implementate pentru a combate efectele negative ale mediilor sedentare.[3][4][5][6]
Muncitor cu guler roz
[modificare | modificare surs?]Un lucr?tor cu guler roz este o persoan? care activeaz? ?ntr-un domeniu profesional orientat spre ?ngrijire sau ?n sectoare considerate istoric drept ?munc? pentru femei”. Acestea pot include locuri de munc? ?n industria frumuse?ii, asisten?? medical?, asisten?? social?, educa?ie, secretariat sau ?ngrijirea copiilor. De?i aceste posturi pot fi ocupate ?i de b?rba?i, ele au fost dominate istoric de femei (o tendin?? care continu? ?i ast?zi, de?i ?ntr-o m?sur? mai mic?) ?i sunt adesea pl?tite semnificativ mai pu?in decat locurile de munc? cu guler alb sau guler albastru.[7]
Conceptul de ?munc? pentru femei” - ?n special delegarea femeilor c?tre anumite sectoare din campul muncii - a ?nceput s? se contureze ?n anii 1940, ?n paralel cu Al Doilea R?zboi Mondial.[8]
Clasa inferioar?
[modificare | modificare surs?]
Clasa inferioar? (uneori descris? ca fiind clasa muncitoare) este format? din cei angaja?i ?n locuri de munc? prost pl?tite, cu foarte pu?in? securitate economic?. Termenul de ?clas? inferioar?” se poate referi ?i la persoanele cu venituri mici.
Clasa muncitoare este uneori separat? ?n cei care sunt angaja?i, dar f?r? securitate financiar? (cei ?s?raci muncitori”) ?i o subclas? - cei care sunt ?omeri pe termen lung sau f?r? ad?post sau care primesc ajutoare sociale de la stat. Ace?tia din urm? sunt considera?i ast?zi echivalen?i cu termenul marxist de ?lumpenproletariat”. Cu toate acestea, ?n perioada ?n care Marx a scris, lumpenproletariatul se referea la cei afla?i ?n s?r?cie extrem?, precum cei f?r? ad?post. Membrii clasei muncitoare sunt uneori numi?i ?gulere albastre”.
Muncitor cu guler albastru
[modificare | modificare surs?]Un muncitor cu guler albastru (?n englez? ?blue-collar worker”) este o persoan? care efectuaz? munc? manual? sau meserii calificate. Munca de ?blue-collar” implic? adesea construirea sau ?ntre?inerea a ceva fizic care poate fi munc? necalificat?, cat ?i munc? calificat?. Din punct de vedere al statutului social, ace?tia fac parte ?n general din clasa muncitoare.[9]
Tipul de munc? poate include activit??i precum produc?ie, comer? cu am?nuntul, depozitare, minerit, excavare, tampl?rie, produc?ia de energie electric? ?i operarea centralelor electrice, construc?ii ?i ?ntre?inerea instala?iilor electrice, munc? de cur??enie, agricultur?, pescuit, t?ierea lemnelor, peisagistic?, controlul d?un?torilor, procesare alimentar?, munc? ?n campurile petroliere, colectarea ?i eliminarea de?eurilor, reciclare, construc?ii, mentenan??, transport, ?ofat, transport rutier ?i multe alte tipuri de munc? fizic?.[10]
Istoric, popularitatea culorii albastre printre muncitorii contrasteaz? cu popularitatea c?m??ilor albe purtate de persoanele care lucreaz? ?n birouri. Totu?i, aceast? distinc?ie a conota?iilor a devenit mai neclar? odat? cu cre?terea importan?ei muncii calificate ?i cu cre?terea relativ? a locurilor de munc? ?white-collar” prost pl?tite.
Odat? cu era informa?ional?, na?iunile occidentale s-au orientat c?tre o economie bazat? pe servicii ?i locuri de munc? white-collar. Multe func?i din domeniul produc?iei au fost externalizate c?tre na?iuni ?n curs de dezvoltare, unde lucr?torii sunt pl?ti?i mai pu?in. Aceast? externalizare a ?mpins fostele na?iuni agrare c?tre economii industrializate ?i, ?n acela?i timp, a redus num?rul locurilor de munc? de tip guler albastru ?n ??rile dezvoltate.
Cerin?e educa?ionale pentru muncitorii cu guler albastru
[modificare | modificare surs?]Cerin?ele educa?ionale sunt mai mici decat pentru angaja?ii ?white-collar”. Adesea, nu necesit? diplom? de liceu, iar abilit??ile necesare sunt ?nv??ate la locul de munc?. Pentru posturile ?blue-collar” de nivel superior, precum electrician sau instalator, sunt necesare cursuri voca?ionale sau ucenicie, iar certificarea de la stat este obligatorie.
Consecin?ele pozi?iei de clas?
[modificare | modificare surs?]Clasa socioeconomic? a unei persoane are efecte semnificative. Acestea poate influen?a accesul la educa?ie,[11][12][13] s?n?tate,[14] oportunit??ile de angajare,[15] varsta de pensionare,[16] poten?ialii parteneri de c?s?torie,[17] ?i chiar tratamentul primit din partea poli?iei ?i al sistemului judiciar.[18][19][20]
Privilegiul social
[modificare | modificare surs?]Educa?ie
[modificare | modificare surs?]P?rin?ii din clasele superioare pot de multe ori s? ??i permit? s? trimit? copiii la ?coli prestigioase, care sunt considerate ?n general a oferi o educa?ie de mai bun? calitate. ?n multe regiuni, ?colile finan?ate de stat pentru copiii din clasele superioare sunt de o calitate mai mare comparativ cu cele disponibile pentru copiii din clasele inferioare. Aceast? inegalitate ?n resursele educa?ionale contribuie la perpetuarea diferen?elor de clas? de-a lungul genera?iilor.[21][22][23]
S?n?tate ?i nutri?ie
[modificare | modificare surs?]Clasa social? a unei persoane afecteaz? semnificativ s?n?tatea fizic?, accesul la ?ngrijiri medicale de calitate ?i speran?a de via?? general?.[24][25][26]
Persoanele din clasele inferioare se confrunt? adesea cu o gam? larg? de probleme de s?n?tate din cauza statutului lor economic. De obicei, au acces mai redus la ?ngrijire medical?, iar ?ngrijirea pe care o primesc este de o calitate mai sc?zut?, ?n ciuda faptului c? se confrunt? cu o frecven?? mai mare a problemelor de s?n?tate. Familiile cu venituri reduse au rate mai mari de mortalitate infantil?, cancer, boli cardiovasculare ?i leziuni fizice debilitante. ?n plus, persoanele din clasele inferioare lucreaz? adesea ?n medii periculoase, dar au de obicei asigur?ri de s?n?tate mai pu?ine sau chiar deloc, comparativ cu angaja?ii din clasele medii ?i superioare.[27]
Angajare
[modificare | modificare surs?]Condi?iile de munc? difer? semnificativ ?n func?ie de clas?. Persoanele din clasa superioar? ?i clasa mijlocie beneficiaz? adesea de o mai mare autonomie la locul de munc?, respect sporit, diversitate mai mare ?n rolurile lor ?i posibilitatea de a exercita o oarecare autoritate. ?n schimb, persoanele din clasele inferioare tind s? experimenteze mai mult? alienare ?i o satisfac?ie mai sc?zut? la locul de munc?. De asemenea, sunt mai susceptibile s? lucreze ?n locuri de munc? fizic solicitante, cu riscuri mai mari de accidentare ?i chiar deces.[28][29]
Vezi ?i
[modificare | modificare surs?]Bibliografie
[modificare | modificare surs?]- Dic?ionar politic: Clas? social?
- Conceptul de clas? social?
- Dic?ionar de termeni: Clas? social? Arhivat ?n , la Wayback Machine.
 | Acest articol legat de sociologie este un ciot. Pute?i ajuta Wikipedia prin completarea lui ! |
- ^ Van Horn, Carl; Schaffner, Herbert (). Work in America: M-Z
. CA, US: ABC-Clio Ltd. p. 597. ISBN 9781576076767.
- ^ Oxford English Dictionary, 3rd edition. Electronically indexed online document. White collar, usage 1, first example.
- ^ Kalika, Lev. ?Carpal Tunnel Syndrome (CTS): Occupational Disease of White-Collar Workers”. Opporty. Arhivat din original la . Accesat ?n .
- ^ Commissaris, DA; Huysmans, MA; Mathiassen, SE; Srinivasan, D; Koppes, LL; Hendriksen, IJ (). ?Interventions to reduce sedentary behavior and increase physical activity during productive work: a systematic review”. Scandinavian Journal of Work, Environment & Health. 42 (3): 181–91. doi:10.5271/sjweh.3544?
. PMID 26683116.
- ^ Shrestha, Nipun; Kukkonen-Harjula, Katriina T.; Verbeek, Jos H.; Ijaz, Sharea; Hermans, Veerle; Pedisic, Zeljko (). ?Workplace interventions for reducing sitting at work”. The Cochrane Database of Systematic Reviews. 2018 (12): CD010912. doi:10.1002/14651858.CD010912.pub5. ISSN 1469-493X. PMC 6517221?. PMID 30556590.
- ^ Shrestha, Nipun; Kukkonen-Harjula, Katriina T.; Verbeek, Jos H.; Ijaz, Sharea; Hermans, Veerle; Pedisic, Zeljko (). ?Workplace interventions for reducing sitting at work”. The Cochrane Database of Systematic Reviews. 2018 (12): CD010912. doi:10.1002/14651858.CD010912.pub5. ISSN 1469-493X. PMC 6517221?. PMID 30556590.
- ^ ?World Health Statistics 2011”. World Health Organization. Arhivat din original la . Accesat ?n .
- ^ Basu, S.; Ratcliffe, G.; Green, M. (). ?Health and pink-collar work”. Occupational Medicine (?n englez?). 65 (7): 529–534. doi:10.1093/occmed/kqv103?. ISSN 0962-7480. PMID 26272379.
- ^ Lynch, Annette and Mitchell D. Strauss, eds. (2014), Ethnic Dress in the United States: A Cultural Encyclopedia, s.v. "Chambray," Rowman & Littlefield Publishers; UK ed., p. 68. ISBN: 978-0759121485.
- ^ ?White-Collar: Definition, Types of Jobs, and Other "Collar" Types”. Investopedia.
- ^ Wilbur, Tabitha G.; Roscigno, Vincent J. (). ?First-generation Disadvantage and College Enrollment/Completion”. Socius (?n englez?). 2: 2378023116664351. doi:10.1177/2378023116664351?. ISSN 2378-0231.
- ^ DiMaggio, Paul (). ?Cultural Capital and School Success: The Impact of Status Culture Participation on the Grades of U.S. High School Students”. American Sociological Review. 47 (2): 189–201. doi:10.2307/2094962. JSTOR 2094962.
- ^ Escarce, José J (octombrie 2003). ?Socioeconomic Status and the Fates of Adolescents”. Health Services Research. 38 (5): 1229–1234. doi:10.1111/1475-6773.00173. ISSN 0017-9124. PMC 1360943?. PMID 14596387.
- ^ Kolata, Gina (). ?Death Rates Rising for Middle-Aged White Americans, Study Finds”. The New York Times. ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat ?n .
- ^ Escarce, José J (octombrie 2003). ?Socioeconomic Status and the Fates of Adolescents”. Health Services Research. 38 (5): 1229–1234. doi:10.1111/1475-6773.00173. ISSN 0017-9124. PMC 1360943?. PMID 14596387.
- ^ Murray, Emily T.; Carr, Ewan; Zaninotto, Paola; Head, Jenny; Xue, Baowen; Stansfeld, Stephen; Beach, Brian; Shelton, Nicola (). ?Inequalities in time from stopping paid work to death: findings from the ONS Longitudinal Study, 2001–2011”. J Epidemiol Community Health (?n englez?). 73 (12): 1101–1107. doi:10.1136/jech-2019-212487. ISSN 0143-005X. PMID 31611238. Arhivat din original la . Accesat ?n .
- ^ Laureau, A. (). Unequal childhoods: Class, race, and family life. Univ of California Press.
- ^ Harris, Alexes (). ?Monetary Sanctions as Punishment for the Poor”. A Pound of Flesh: Monetary Sanctions as Punishment for the Poor. Russell Sage Foundation. ISBN 978-0-87154-461-2. JSTOR 10.7758/9781610448550.
- ^ Kolata, Gina (). ?Death Rates Rising for Middle-Aged White Americans, Study Finds”. The New York Times. ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat ?n .
- ^ Wilson, Thomas C. (). ?The Paradox of Social Class and Sports Involvement”. International Review for the Sociology of Sport. 37: 5–16. doi:10.1177/1012690202037001001.
- ^ McDonough, Patricia M. (). Choosing colleges: how social class and schools structure opportunity. SUNY Press. pp. 1–2. ISBN 978-0-7914-3477-2.
- ^ Shin, Kwang-Yeong; Lee, Byoung-Hoon (). ?Social class and educational opportunity in South Korea”. ?n Attewell, Paul; Newman, Katherine S. Growing gaps: educational inequality around the world. Oxford University Press. p. 105. ISBN 978-0-19-973218-0.
- ^ McNamee, Stephen J.; Miller, Robert K. (). The meritocracy myth. Rowman & Littlefield. p. 199. ISBN 978-0-7425-6168-7.
- ^ Budrys, Grace (). Unequal Health: How Inequality Contributes to Health Or Illness. Rowman & Littlefield. pp. 183–184. ISBN 978-0-7425-6507-4.
- ^ Gulliford, Martin (). ?Equity and access to health care”. ?n Gulliford, Martin; Morgan, Myfanwy. Access to health care. Psychology Press. p. 39. ISBN 978-0-415-27546-0.
- ^ Barr, Donald A. (). Health disparities in the United States: social class, race, ethnicity, and health. JHU Press. pp. 1–2. ISBN 978-0-8018-8821-2.
- ^ Liu, William Ming (). Social Class and Classism in the Helping Professions: Research, Theory, and Practice. Sage. p. 29. ISBN 978-1-4129-7251-2.
- ^ ?The Business Of America: The Economy In The 1920s”. encyclopedia.com. Accesat ?n .
- ^ Kerbo, Herald (). Social Stratification and Inequality. New York: The McGraw-Hill Companies Inc. pp. 231–233. ISBN 978-0-07-034258-3.